The Daily Audio Bible

Ieremia este aruncat în închisoare

37 Zedechia, fiul lui Iosia, a fost pus să domnească peste Iuda de către Nebucadneţar, împăratul Babilonului. El a domnit în locul lui Iehoiachin^[a], fiul lui Iehoiachim. ² Dar nici el, nici slujitorii lui, nici poporul din ţară nu au ascultat cuvintele Domnului, rostite de profetul Ieremia.

³ Regele Zedechia a trimis pe Iehucal, fiul lui Şelemia, şi pe preotul Ţefania, fiul lui Maaseia, la profetul Ieremia să-i spună: „Te rugăm, mijloceşte pentru noi înaintea Domnului, Dumnezeul nostru.“

⁴ Pe atunci, Ieremia era liber să umble prin popor, căci încă nu fusese aruncat în temniţă. ⁵ Oştirea lui Faraon ieşise din Egipt, iar când caldeenii, care asediau Ierusalimul, au auzit vestea aceasta, s-au retras din Ierusalim.

⁶ Cuvântul Domnului a venit la profetul Ieremia şi i-a zis: ⁷ „Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Spuneţi-i regelui lui Iuda care v-a trimis la Mine că oştirea lui Faraon, care a ieşit din Egipt pentru a vă veni în ajutor, se va întoarce înapoi în ţara ei, în Egipt, ⁸ iar caldeenii vor reveni şi vor lupta împotriva acestei cetăţi; ei o vor cuceri şi îi vor da foc.»“

⁹ „Aşa vorbeşte Domnul: «Nu vă înşelaţi singuri, zicând: ‘Caldeenii se vor depărta definitiv de la noi!’, căci ei nu se vor depărta. ¹⁰ Şi chiar dacă aţi birui întreaga oştire a caldeenilor, care se luptă împotriva voastră, şi ar mai rămâne dintre ei doar câţiva oameni răniţi în corturile lor, tot se vor ridica şi vor da foc acestei cetăţi!»“

¹¹ După ce oştirea caldeenilor s-a retras din faţa Ierusalimului de frica oştirii lui Faraon, ¹² Ieremia a vrut să iasă din Ierusalim ca să meargă în teritoriul lui Beniamin, pentru a intra în posesia proprietăţii pe care o avea în mijlocul poporului de acolo. ¹³ Când profetul Ieremia a ajuns însă la Poarta lui Beniamin, căpitanul gărzilor, al cărui nume era Ireia, fiul lui Şelemia, fiul lui Hanania, a pus mâna pe el, zicându-i:

– Tu vrei să dezertezi la caldeeni!

¹⁴ – Ceea ce spui este o minciună! i-a răspuns Ieremia. Nu vreau să dezertez la caldeeni.

Dar Ireia nu l-a ascultat, ci l-a înşfăcat şi l-a dus înaintea conducătorilor. ¹⁵ Aceştia s-au mâniat pe Ieremia, l-au bătut şi l-au întemniţat în casa scribului Ionatan pe care o transformaseră în temniţă. ¹⁶ Ieremia a fost pus într-o celulă subterană a temniţei^[b] şi acolo a stat multă vreme. ¹⁷ Apoi regele Zedechia a trimis după el, iar Ieremia a fost adus la palat. Acolo regele l-a întrebat în secret:

– Ai vreun cuvânt din partea Domnului?

– Da, i-a răspuns Ieremia. Vei fi dat în mâinile împăratului Babilonului.

¹⁸ Ieremia i-a mai zis regelui Zedechia:

– Cu ce am greşit faţă de tine, faţă de slujitorii tăi şi faţă de poporul acesta de m-aţi aruncat în temniţă? ¹⁹ Unde vă sunt profeţii care profeţeau că împăratul Babilonului nu va veni împotriva voastră şi împotriva ţării acesteia? ²⁰ Acum, stăpâne, regele meu, te rog, ascultă-mă! Fie bine primită cererea mea înaintea ta! Nu mă trimite înapoi în casa scribului Ionatan, ca nu cumva să mor acolo!

²¹ Regele Zedechia a poruncit ca Ieremia să fie pus în curtea temniţei şi să i se dea în fiecare zi pâine de pe Strada Brutarilor, până când avea să se termine toată pâinea din cetate. Şi astfel Ieremia a rămas în curtea temniţei.

Ieremia este aruncat într-un puţ

38 Şefatia, fiul lui Matan, Ghedalia, fiul lui Paşhur, Iehucal^[c], fiul lui Şelemia şi Paşhur, fiul lui Malchia, au auzit cuvintele pe care Ieremia le rostea înaintea întregului popor. El spunea:

² „Aşa vorbeşte Domnul: «Cel care va mai rămâne în cetatea aceasta va fi ucis de sabie, de foamete şi de molimă, dar cel care va ieşi şi se va duce la caldeeni va trăi. Prada lui va fi însăşi viaţa lui şi astfel el va trăi.»“

³ „Aşa vorbeşte Domnul: «Această cetate va fi dată cu siguranţă în mâinile oştirii împăratului Babilonului, care o va cuceri.»“

⁴ Atunci conducătorii poporului i-au zis regelui:

– Omul acesta ar trebui omorât, căci descurajează ostaşii care au mai rămas în cetate şi întreg poporul prin cuvântările pe care le ţine. Omul acesta nu caută binele poporului, ci nenorocirea lui.

⁵ Regele Zedechia le-a răspuns:

– Iată, el este în mâinile voastre, căci regele nu poate face nimic împotriva cuvintelor voastre.

⁶ Ei l-au luat pe Ieremia şi l-au aruncat în puţul lui Malchia, fiul regelui, care era în curtea temniţei. Ei l-au coborât înăuntru cu nişte funii. Acolo nu era apă, ci doar noroi, astfel că Ieremia s-a afundat în noroi.

⁷ Însă cuşitul^[d] Ebed-Melek, un eunuc de la palatul regelui, auzise că Ieremia fusese aruncat într-un puţ. În timp ce regele stătea la Poarta lui Beniamin, ⁸ Ebed-Melek a ieşit din palat şi i-a zis:

⁹ – Stăpâne, regele meu, oamenii aceştia s-au purtat cu răutate prin tot ce i-au făcut profetului Ieremia. Ei l-au aruncat într-un puţ şi va muri de foame acolo, căci nu mai este pâine în cetate!

¹⁰ Atunci regele a poruncit cuşitului Ebed-Melek:

– Ia de aici treizeci de oameni cu tine şi scoate-l pe profetul Ieremia din puţ, până nu moare!

¹¹ Ebed-Melek i-a luat cu el pe oamenii aceia, s-au dus într-o odaie aflată sub vistieria palatului şi au luat de acolo nişte zdrenţe vechi şi nişte haine purtate, pe care le-au coborât apoi cu nişte funii în puţul în care era Ieremia. ¹² Atunci cuşitul Ebed-Melek i-a zis lui Ieremia: „Pune-ţi aceste zdrenţe şi aceste haine vechi sub subsuori şi apoi leagă-ţi funia de jur împrejur.“ Ieremia a făcut aşa, ¹³ iar ei l-au tras cu funiile şi l-au scos din puţ. Ieremia a rămas în curtea temniţei.

Zedechia îi cere iarăşi sfatul lui Ieremia

¹⁴ După aceea, regele Zedechia a trimis după profetul Ieremia şi acesta a fost adus la intrarea a treia a Casei Domnului.

– Te voi întreba ceva, i-a zis regele, dar să nu-mi ascunzi nimic.

¹⁵ Ieremia i-a răspuns lui Zedechia:

– Dacă-ţi voi răspunde, nu mă vei ucide oare? Şi dacă-ţi voi da un sfat, mă vei asculta tu oare?

¹⁶ Regele Zedechia i-a jurat lui Ieremia în secret şi i-a zis:

– Viu este Domnul, Care ne-a dat viaţă, că nu te voi ucide şi nu te voi da în mâinile celor ce caută să-ţi ia viaţa!

¹⁷ Atunci Ieremia i-a zis lui Zedechia:

– Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: „Dacă te vei preda conducătorilor împăratului Babilonului, vei rămâne în viaţă şi cetăţii acesteia nu i se va da foc; astfel tu şi familia ta veţi trăi. ¹⁸ Dar, dacă nu te vei preda conducătorilor împăratului Babilonului, cetatea aceasta va fi dată în mâinile caldeenilor, care îi vor da foc, iar tu nu vei scăpa din mâinile lor!“

¹⁹ Regele Zedechia i-a zis lui Ieremia:

– Mi-e frică de iudeii care s-au dus de partea caldeenilor, ca nu cumva să fiu dat în mâinile lor, iar ei să mă maltrateze.

²⁰ – Nu te vor da, i-a răspuns Ieremia. Acum ascultă glasul Domnului şi fă ce ţi-am spus. Doar aşa îţi va merge bine şi vei rămâne în viaţă. ²¹ Dar, dacă refuzi să te predai, iată ce mi-a descoperit Domnul: ²² „Toate femeile care au mai rămas în palatul regelui lui Iuda vor fi duse la conducătorii împăratului Babilonului. Ele îţi vor zice:

²³ Toate soţiile şi toţi copiii tăi vor fi duşi la caldeeni. Nici tu nu vei scăpa din mâinile lor, căci vei fi prins de împăratul Babilonului, iar cetăţii acesteia i se va da foc^[e].“

²⁴ Zedechia i-a zis lui Ieremia:

– Să nu spui nimănui nimic din cuvintele acestea şi nu vei muri. ²⁵ Iar dacă conducătorii vor auzi că am vorbit cu tine şi dacă vor veni şi te vor întreba: „Spune-ne ce i-ai zis regelui? Nu ne ascunde nimic şi nu te vom ucide! Şi ce ţi-a răspuns regele?“, ²⁶ să le răspunzi astfel: „L-am rugat pe rege să nu mă trimită iarăşi în casa lui Ionatan, ca nu cumva să mor acolo.“

²⁷ Toţi conducătorii au venit la Ieremia şi l-au întrebat, iar el le-a zis toate cuvintele pe care regele i-a poruncit să le spună. Atunci ei nu i-au mai spus nimic, căci nici unul nu auzise discuţia cu regele.

²⁸ Ieremia a rămas astfel în curtea temniţei până în ziua în care a fost cucerit Ierusalimul.

6 Toţi cei ce sunt sub jugul sclaviei, să-şi considere stăpânii vrednici de toată onoarea, pentru ca Numele lui Dumnezeu şi învăţătura noastră să nu fie batjocorite. ² Cei care au stăpâni credincioşi să nu-i desconsidere sub motiv că sunt fraţi, ci să le slujească şi mai mult, pentru că cei ce beneficiază de lucrarea lor bună sunt credincioşi şi preaiubiţi. Învaţă-i pe alţii şi îndeamnă-i cu privire la aceste lucruri!

Iubirea de bani

³ Dacă cineva învaţă pe alţii o altă doctrină şi nu este de acord cu cuvintele sănătoase ale Domnului nostru Isus Cristos şi cu învăţătura care duce la evlavie, ⁴ este plin de mândrie şi nu înţelege nimic, ci are boala controverselor şi a certurilor de cuvinte, din care apar invidia, cearta, blasfemiile, bănuielile rele ⁵ şi ciorovăielile permanente dintre oamenii cu mintea pervertită, lipsiţi de adevăr şi care cred că evlavia este un mijloc de îmbogăţire. ⁶ Evlavia este, într-adevăr, un mare câştig, dacă este însoţită de mulţumire. ⁷ Căci noi n-am adus nimic în lume, astfel că nu putem lua nimic din ea. ⁸ Dacă avem mâncare şi îmbrăcăminte, acestea ne vor fi de ajuns. ⁹ Cei care vor să se îmbogăţească vor cădea în ispită, în capcană şi în multe pofte nesăbuite şi vătămătoare, care-i cufundă pe oameni în ruină şi pierzare. ¹⁰ Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor, iar unii, care au tânjit după ea, au rătăcit de la credinţă şi s-au străpuns singuri cu multe dureri.

Îndemnuri pentru Timotei

¹¹ Însă tu, om al lui Dumnezeu, fugi de aceste lucruri! Urmăreşte dreptatea, evlavia, credinţa, dragostea, răbdarea, blândeţea! ¹² Luptă-te lupta cea bună a credinţei! Apucă viaţa veşnică la care ai fost chemat şi pentru care ai depus o bună mărturie înaintea multor martori! ¹³ Îţi poruncesc, înaintea lui Dumnezeu, Care dă viaţă tuturor lucrurilor, şi înaintea lui Cristos Isus, Care a depus o bună mărturie înaintea lui Ponţiu Pilat^[a], ¹⁴ să păzeşti fără pată şi fără reproş această poruncă până la arătarea Domnului nostru Isus Cristos, ¹⁵ pe care binecuvântatul^[b] şi singurul Suveran, Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor, o va descoperi la timpul potrivit, ¹⁶ El, singurul Care are nemurirea, Care locuieşte într-o lumină de care nimeni nu se poate apropia şi pe Care nici un om nu L-a văzut şi nici nu-L poate vedea. A Lui să fie onoarea şi puterea veşnică! Amin.

¹⁷ Porunceşte-le bogaţilor din veacul de acum să nu se îngâmfe, să nu-şi pună nădejdea în bogăţiile nesigure, ci în Dumnezeu, Care ne oferă din belşug toate lucrurile, ca să ne bucurăm. ¹⁸ Spune-le să facă binele, să fie bogaţi în fapte bune, să fie generoşi, gata să împartă cu alţii, ¹⁹ adunându-şi astfel drept comoară o bună temelie pentru viitor, ca să apuce adevărata viaţă.

²⁰ Timotei, păzeşte ceea ce ţi s-a încredinţat! Evită flecărelile lumeşti şi contradicţiile în legătură cu ceea ce, în mod fals, este numit „cunoaştere“^[c], ²¹ pe care unii au împărtăşit-o şi astfel au rătăcit de la credinţă.

Harul să fie cu voi! (Amin)^[d].